Filmand desertul dupa ploaie.
Articol citit la Radio Timisoara in cadrul emisiunii ” Lumea de dincolo de Europa” 12.03.1996
Tara mica, Kuwaitul este putin mai mare decat judetul nostru (Timis). Asezat pe un burete de petrol, intre nisipurile desertului si apele Golfului Persic, Kuwaitul are doua anotimpuri distincte. Mici nunate de temperatura fac trecerea de la vara la iarna, iar umiditatea si furtunile de nisip anunta prezenta toamnei sau a primaverii.
Anotimpul renasterii este toamna, incepand din luna octombrie, cand temperatura aerului devine suportabila, soarele se indeparteaza de Pamant si uscaciunea desertului este domolita de mana cereasca a ploilor. Ploua rar, darnatura stie sa profite de orice picatura de ploaie si curand culoarea verde inunda orasul.
Anul trecut a plouat mult, peste masura normala, vanzatorii de umbrele au fost asaltati, iar statisticile spun ca ploile au batut recordul inregistrat acum 50 de ani. Au fost zile in sir de ploi marunte si persistente, cum le-am spune noi „”mocanesti”, dar kuwaitienii nu sunt obisnuiti cu ploi exasperante. Pentru ei, stropii de apa cazuti din cer sunt o bucurie foarte rara si indelung asteptata.
Cand nori albi acopera soarele de deasupra desertului are loc o magie a cerului provocata de setea pamantului ajunsa la capatul rabdarii.
Ploile anului trecut au transformat spectaculos desertul si oamenii lui. Nisipul foarte fin de la suprafata s-a transformat in mici movilite verzi de smocuri de iarba.
Toate soselele sunt strajuite de palmieri si arbusti, iar fiecare casa are un gard viu si straturi de flori udate zilnic de servitori.
Costul anual al unui palmier este de 800 USD
La rasaritul soarelui, subteran, de-a lungul strazilor, conducte deapa uda prin picatura fiecare radacina de palmier si fiecare centimentru patrat de gazon. Costul anual al unui palmier este de 800 USD, suma impresionanta, daca socotesti cele cateva zeci de mii de palmieri din oras.
Intre desert si mare se intinde un mic paradis verde pentru care niciun efort nu este prea mare. In Kuwait s-a construit cea mai mare uzina de desalinizare a apei care acopera nevoile menajere si industriale ale tarii.
Apa de baut este importata din Bahrein, Arabia Saudita, Egipt, Franta si, din pacate, niciodata din Romania.
Daca ma gandesc la pamanturile noastre, in care e suficient sa arunci o samanta ca sa rasara o planta, stradania kuwaitienilor de a intretine plantele verzi este de admirat si de invidiat. Nu gresesc daca spun ca zonele lor verzi sunt mai frumoase si mai bine intretinute decat ale noastre.
Octombrie kuwaitian seamana cu martie al nostru febril si voios.
Termometrele incep sa scada de la 30 de grade la 4-6 grade in decembrie si ianuarie. Noaptea este destul de rece si toate statiile de aer conditionat incep sa dea caldura.
Nu ninge, nu se poarta cizme si manusi, desi seara tarziu, pentru o plimbare pe malul golfului ar fi foarte potrivite.
Un deux pieces de toamna e perfect deoarece in Kuwait nu se circula pe jos decat pana la parcare.
In imperiul petrolului, un litru de benzina este mai ieftin decat un litru de apa, iar masina este supremul si singurul mijloc de transport din oras.
In Kuwait nu sunt linii de cale ferata, legatura cu lumea se face pe calea aerului si pe apa. Singurii vecini terestri sunt Irakul si Arabia Saudita.
Pe drumurile spre Irak circula doar jeepurile Unicomului, ale armatei de supraveghere a granitei comune.
Spre Arabia Saudita se circula doar in sensul spre Emiratele Arabe, dar atunci, obligatoriu, la volan trebuie sa fie un barbat caci pe teritoriul sauditilor, femeilor le este interzis sofatul.
Octombrie, pe plaja hotelului Hyatt
Ritmul de viata este dat de Ramadan si cele 3 luni de vara desertica
Daca v-ati hotarat sa vizitati Kuwaitul si aveti viza de intrare, e bine sa tineti cont de configuratia anului musulman in care doua lucruri importante impun ritmul de viata: Ramadanul si cele trei luni toride de vara desertica.
Sa nu uitati ca saptamana incepe sambata si ca in zilele de joi si vineri toate companiile sunt inchise.
Ramadanul se muta in fiecare an cu o luna mai devreme. Anul acesta a fost in februarie si tocmai s-a incheiat. Petrecerea sarbatorii incepe odata cu apusul soarelului cand viat kuwaitienilor devine febrila si se consuma in intalniri si petreceri cu familia si prietenii.
Ziua este un rastimp de rugaciune si post negru, fara mancare si fara apa si fara tigari. Interdictia trebuie respectata de toata lumea, indiferent de religie. Inaintea Ramadanului, regulile sunt anuntate in mass media si sunt usor de respectat pentru ca toate restaurantele sunt inchise pana seara.
Daca cumva, uiti, biruit de sete sau de foame si mananci pe strada sau in masina, ai toate sansele sa fii sanctionat de cetateni sau de supraveghetori. Magazinele sunt deschise toata ziua, cumparati si mancati acasa.
Deci, respctati regulile locului!
Daca acestea nu sunt inconveniente suficiente pentru a amana calatoria de afaceri pana dupa Ramadan, imaginati-va ca veti vorbi despre afaceri cu oameni care au dormit 2-3 ore pe noapte, flamanzi si nervosi din cauza tigarilor. In lunile de vara, Ramadanul este si mai greu de suportat din cauza temperaturilor de peste 50 de grade.
Vara, orasul isi ia vacanta, iar de business se vor ocupa rezidentii cu contracte de munca.
Nu pot spune ca totul se opreste ci ca se reduce la minimum necesar. Viata se muta in interior, protejata de aerul conditionat fara de care nu este de imaginat nicio cladire si nicio masina.
Serviciile catre populatie functioneaza tot timpul anului, dar kuwaitul nu este un oras turistic iar accesul persoanelor straine este atent controlata si trebuie garantata de un cetatean kuwaitian sau de Ambasada Romaniei in Kuwait.
Oamenii de afaceri migreaza catre resedintele lor din tari cu clima ospitaliera, departe de desert, de unde isi vor dirija afacerile ramase acasa.
Dupa invazia irakiana, o mare parte a capitalului kuwaitian s-a mutat in afaceri mai sigure, peste ocean sau in Europa.
Restaurantul hotelului SAS, o dupa amiaza de iarna cu muzica sud americana
In septembrie, orasul se repopuleaza incetul cu incetul pana cand totul va reintra in normal.
Sarbatorile crestine de iarna au fost adopatate, la inceput, din considerente pur comerciale, desi au fost fundamentalisti care s-au opus vehement importului.
Revelionul a fost adoptat cu usurinta si, acum, face parte din viata fireasca, sarbatorit de toata lumea.
Casele kuwaitienilor, mari si spatioase, obisnuite cu multi invitati, sunt gazde excelente pentru petrecerile de sfarsit de an. Cu toata prohibitia de alcool, sa fiti sigur ca fiecare casa are bauturi suficiente pentru petrecere. La miezul noptii, vor zbura dopurile de sampanie si vor umple cupele de urari pentru noul an.
