Manastirea Voronet in vizita la Academia Romana

Manastirea Voronet in vizita la Academia Romana

„Mănăstirea Voroneț, 533 de ani de la înființare, 30 de ani de la redeschidere“

Manastirea Voronet

Am fost entuaziasmata la stirea ca Manastirea Voronet se afla in centrul Bucurestiului, intr-o expozitie cu fotografii si documente vechi si valoaroase la Biblioteca Academiei Romane.

Am telefonat pentru rezervare si m-am prezentat la poarta Academiei.

La poarta, un politist vigilent mi-a zis halt, m-a chestionat, dar m-a lasat sa trec.

Am traversat curtea, m-am salutat grabita cu Minerva, m-am gandit la ironia situatiei in care o tanara cu coif auriu este zeita inteligentei.

Am trecut de cateva masini mari si elegante de demnitari si de soferii lor impunatori, cu ochelari de soare negri si ceasuri subacvatice.

Academiei Romane i s-a anexat o constructie noua, relativ mai prietenoasa cu barbarii contribuabili, Biblioteca Academiei, unde se gaseste si sala de expozitii.

Academia Romana

La intrarea in expozitie, doi politisti la fel de vigilenti au zis halt, cum va cheama?, nu sunteti pe lista, nu puteti fara invitatie, veniti maine, acum e presa inauntru, nu puteti intra.

Dupa experienta recenta cu politistii din centrul vechi, am invatat lectia noii democratii si libertati din Romania europeana, si am acceptat sa fiu (ce rusine!) cum cer onor guvernul si presedintele, umila si rugatoare, va rog, am rezervare, am sunat, am platit si o ora de parcare, nu pot veni maine. E o greseala, desigur! La faza cu plata parcarii, unul din politisti a devenit receptiv si plecat sa intrebe pe cineva.

As fi putut sa plec!

E un mic abuz, unul mic de tot, nici nu mai conteaza in economia vietii mele.

Probabil ca e doar un eveniment bifat ca multe altele de la sediul Academiei Romane, probabil ca vizitatorii nu intra in scopul final al deschiderii acestei expozitii.

Ura! Politistul amabil apare cu favorul, hai, intrati, dar stati pe hol pana pleaca presa, stati aici!

Inauntru, academicianul Razvan Teodorescu vorbeste, vorbeste si o maica stareta, se spun fraze inteligente si patriotrice, voit emotionante, presa face fotografii si filmeaza, pe un scaun, IPS Patriarhul Daniel, alb si stralucitor.

Cei prezenti se felicita intre ei, se cunosc, sunt bucurosi!

E clar ca sunt un intrus cu parcarea platita pentru o ora.

M-am uitat la academicianul Razvan Teodorescu si am constatat ca timpul a lasat umbre adanci. L-am salutat.

La deschiderea expozitiei “Egiptul de Piatra” a vorbit frumos si entuziast despre fotografiile mele, gest pentru care ma gandesc la el cu recunostinta.

Pe hol, platouri cu fursecuri, sucuri si apa minerala.

Am plecat mai repede decat as fi crezut. N-am plecat cu mana goala, am luat un exemplar din „Tezaur”ul tiparit de Academia Romana pe hartie buna, in conditii grafice de calitate, pregatit de un colegiu de redactie condus de redactorul sef, Petre Mihai Bacanu.

Am traversat grupul de soferi de demnitari, mi-am ferit ochii de serpii Meduzei de pe scutul Minervei, am salutat cu plecaciune toti politistii din curtea Academiei Romane si m-am grabit sa nu depasesc ora de parcare.

As fi vrut sa ma opresc pentru fotografii, dar sunt sigura ca Academia Romana este un obiectiv militar. Vis a vis, era deschisa poarta Bisericii Sf. Nicolae, nu avea nici politisti, nici bodyguarzi, nu m-am oprit, dar ma voi intoarce.

“Cine nu cade nu se poate inalta.” – Lucian Blaga

motto-ul ziarului Bibliotecii Academiei Romane

Academia Romana este un templu al excelentei in care sunt primiti conationalii nostri demni de cinste si apreciere. Academia Romana este “un for al personalităţilor eminente ale vieţii intelectuale, un grup de reflecţie şi acţiune, care să contribuie la progresul general al societăţii prin ştiinţă şi cultură”

Lista membrilor include nume de rezonanta din literatura, istorie si stiinta ca Mircea Eliade, Nicolae Iorga, Constantin Brancusi, George Enescu.
Adaug pe lista cateva nume cunoscute de academicieni contemporani, Ioan-Aurel Pop, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Razvan Teodorescu, Leon Danila.
Ca sa devii unul din cei 181 de academicieni (este numar maxim, lista completa, aici) trebuie sa parcurgi un drum de geniu daruit cu talent stiintific sau literar.

Privita dinspre perspectiva omului simplu, cu realizari minore, forumul fizic in care se aduna academicienii este asemanator unui templu faraonic in care nu poti avea acces niciodata. E firesc sa fie o citadela cu ziduri inalte, aparata de soldati impotriva omului simplu, barbar si vulgar, posibil terorist? Este! Quod licet Iovi, non licet Bovi!
Viata unui academician este chiar mai importanta decat a unui politician. Daca veti vizita web site-ul Academiei, veti gasi mii de informatii si detalii fascinante despre activitatea academicienilor, mai putin despre “Forumuri, dezbateri”, activitati ramase fara oxigen din anul 2014.

Institutia Academiei are trei mari roluri: sa consacre geniile, sa sustina cercetarea si sa fie participant activ in viata societatii

Daca primul rol este indeplinit constiincios, al doilea rol a ramas fara obiectul muncii fiindca cercetarea este aproape inexistenta in Romania, iar ultimul, care ma intereseaza ca cetatean, cred ca este inclus din greseala.

Tocmai cand eram pe punctul sa dau cu pietricica nerecunostintei, am citit ca cel mai important document din viata mea de roman “ Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizonturi 2013-2020-2030” nu ar fi fost posibil fara contributia academicienilor si expertilor din gradina cu fantana arteziana a Academiei. Documentul are 112 pagini esentiale, practic, este Biblia Romaniei. Daca ati trait in ignoranta din 2018 pana acum, grabiti-va sa-l cititi, e public.

Suntem o natie inteligenta si talentata, stiu sigur ca romanul s-a nascut poet, asa ca si palaria Academiei Romane este uriasa si potrivita cu geniul romanesc in expansiune.

Sub palaria cu pana de aur a Academiei Romane se afla multe filiale, sectii, departamente, si 60 de institute si centre de cercetare. Sute de academicieni, mii de oameni de stiinta, de arta si literatura, oameni extrem de talentati si merituosi muncesc, inventeaza inventii si creaza arta pentru a ne schimba viata in bine, din bine in mai bine, pana la foarte bine.

Ca o ironie, simbolul celor 182 de academicieni, cu varste intre 64 si 98 de ani, este o tanara zeita. Zeita Minerva / Pallas Athena, zeita intelepciuni, a razboiul drept, a artelor si mestesugurilor si a constructiilor navale.

Sunt un muritor norocos care a cunoscut personal patru din monstri sacri ai Academiei Romane: Ana Blandiana, Razvan Teodorescu, Ioan-Aurel Pop si Serban Sturza.